Fie următorul algoritm în pseudocod, unde determinareMaxim este o funcție care determină elementul cu valoare maximă dintr-un tablou unidimensional cu n elemente denumit vect. Toate tablourile folosite în acest algoritm sunt unidimensionale și vor fi indexate de la 0. Tabloul t1 are 10 elemente, t2 are n elemente. Atât t1 cât și t2 sunt inițializate cu valori de 0.
max <- determinareMaxim(vect, n)
pentru i <- 0, n-1, pas=1 executa
| t1[vect[i]] <- t1[vect[i]] + 1
|_
pentru i <- 1, max, pas=1 executa
| t1[i] <- t1[i] + t1[i - 1]
|_
pentru i <- n - 1, 0, pas=-1 executa
| t2[t1[vect[i]] - 1] <- vect[i]
| t1[vect[i]] <- t1[vect[i]] - 1
|_
pentru i <- 0, n - 1, pas=1 executa
| vect[i] <- t2[n - i - 1]
|_
Ce valoare are elementul cu indexul 2026 din vect, după aplicarea algoritmului, dacă n are valoarea 4000, iar tabloul vect a fost inițializat (înainte de aplicarea algoritmului propus) folosind vect[i] = i % 10, unde x % y reprezintă restul împărțirii lui x la y?
a) 5; b) 4; c) 9; d) 3; e) 6; f) 7.